Într-o zi de vară s-a pornit o furtună mare care venea dinspre apă. Ca atare s-a produs inudaţie în oraş şi toată lume s-a urcat pe acoperiş aşteptând să vadă cum vor putea fi salvaţi.
Un om foarte umil şi credincios s-a urcat şi el pe acopperisul casei sale. Unul din localnici pescar de meserie a trecut o barcă şi l-a invitat să urce. Omul zise:
-Eu aştept să fiu salvat de Dumnezeu.
Astfel barca a plecat.
Mai târziu trecu un mic iaht cu vecinii săi. Aceştia l-au invitat să se urce. Omul zise iar:
-Aştept să mă salveze Dumnezeu.
Şi iahtul a plecat.
Mai târziu trecu un elicopter. Aceştia l-au invitat să se urce. Omul zise iar:
-Aştept să mă salveze Dumnezeu.
Şi iahtul a plecat.
Descarcă acum gratuit
Abonează-te la newsletter şi primeşti gratuit ebook-ul Cele 10 secrete ale fericirii.
În final toţi au scăpat, dar el neurcând la nimeni rămase acolo singur şi fără hrană sau apă. Astfel că muri.
Trecând pe cealaltă lume se întâlneşte cu Dumnezeu şi-l întreabă:
-Doamne am crezut în tine şi m-am rugat să mă salvezi, însă tu m-ai lăsat să mor. De ce?
Dumnezeu răspunse:
Dragule ţi-am trimis două bărci să te salvez și un elicopter, însă tu M-ai refuzat.
Morala e că pentru a putea fi salvaţi trebuie să alegem să “urcăm” în barcă, adică să acceptăm ajutorul aşa cum ne este oferit şi nu să aşteptăm miracole, pentru că Dumnezeu lucrează tot prin oameni pentru oameni.
